În toamna lui 2022, după aproape 5 ani de freelancing full-time pe SRL, am ajuns să mă uit 40 de minute la un simplu git status fără să fiu capabil să scriu o literă. Eram blocat complet. Dacă simți de câteva luni că deschiderea laptopului dimineața îți provoacă o greață fizică reală, probabil ești pe aceeași traiectorie pe care am fost și eu.
Cum arăta „succesul” înainte de colaps
Lucram cu trei clienți simultan — doi din Olanda și un startup din Germania. În cifre, arăta impecabil: facturam constant între 6.000 și 7.000 de euro pe lună, aveam libertate deplină, fără șefi sau standup-uri inutile la 9 dimineața.
În realitate, băgam 55-60 de ore pe săptămână. Răspundeam pe Slack duminica la prânz pentru că îmi era groază să nu pierd contractul. Creierul meu nu mai deconecta deloc. Îmi ziceam mereu aceeași minciună clasică: „Trag tare încă două luni până închid milestone-ul ăsta și după aia o las mai moale”. Problema e că după milestone apărea altul, iar banii în plus deveniseră doar un anestezic temporar.
Semnele clare pe care le-am tratat cu indiferență
Privind în urmă, corpul și mintea mi-au dat semnale cu cel puțin un an înainte să mă prăbușesc, doar că le-am catalogat ca fiind „doar oboseală”.
Primul semn a fost cinismul agresiv. Mă enerva orice mesaj de la clienți, chiar și când omul întreba civilizat care e statusul unui feature. Orice cerință nouă mi se părea un atac personal.
Al doilea a fost procrastinarea la task-uri banale. Puteam să rezolv un bug stupid de CSS sau o migrare simplă de DB în 20 de minute, dar ajunsesem să o lungesc două zile, deschizând zeci de tab-uri pe Reddit doar ca să nu scriu codul ăla.
Al treilea a fost somnul praf. Adormeam frânt la 1 noaptea și mă trezeam la 5 dimineața cu inima bătând tare, gândindu-mă dacă am lăsat vreun endpoint neoptimizat pe mediul de producție.
Nota de plată a venit într-o joi, când un client a cerut o modificare minoră de logică într-un checkout. Am simțit o gheară în piept, am închis laptopul de la buton, m-am întins pe covor și n-am mai fost capabil să lucrez nimic timp de trei săptămâni.
Ce a funcționat ca să mă întorc pe linia de plutire
N-au mers ceaiurile, nici meditația ghidată de pe YouTube. A trebuit să fac schimbări structurale și dureroase financiar.
Am renunțat la doi clienți într-o singură săptămână. Le-am explicat scurt că am probleme medicale și le-am făcut handover-ul curat pe ce aveam gata. Veniturile mi-au picat cu 60% peste noapte. A fost un trade-off greu de digerat pentru orgoliul meu, dar mi-a salvat creierul.
Am setat reguli dure pe singurul contract păstrat: maxim 25 de ore facturabile pe săptămână, Slack exclusiv pe laptop (șters definitiv de pe telefon), iar după ora 17:00 nu mai exist pentru nimeni până a doua zi.
Mi-a luat cam 6 luni să reîncep să simt plăcerea de a construi ceva, de la zero, fără presiunea de a factura fiecare minut al vieții mele. Acum câștig mai puțin decât în vârful din 2022, dar pot să dorm noaptea fără palpitații.
Voi cum vă prindeți că treceți granița de la „sunt doar puțin obosit după un release” la burnout în toată regula?