# Exemplu de fisier .cursorrules pentru proiecte de React/Next.js
- Write TypeScript code with strict typing. Avoid using 'any'.
- Use functional React components with named exports.
- Styling must use Tailwind CSS utility classes exclusively.
- Always handle loading and error states in async data fetching.
- Do not rewrite entire files if only small edits are requested.Am tras de GitHub Copilot vreo doi ani în VS Code și eram destul de mulțumit cu el. De vreo 6 luni însă, am mutat complet două proiecte comerciale pe Cursor și pot să zic sincer că nu m-aș mai întoarce înapoi.
Dacă vrei să reduci timpii morți la refactoring sau la scris boilerplate, diferența dintre cele două nu e la autocompletion, ci la modul în care înțeleg contextul.
De ce Copilot a rămas în urmă
Copilot e excelent când știi exact ce vrei să scrii și ai nevoie doar de un autocomplete inteligent pe linia curentă. Îți ghicește o buclă map, îți închide un bloc try/catch sau scrie un regex din prima.
Problema apare când ai de modificat o funcționalitate care atinge cinci fișiere diferite. Acolo Copilot începe să gâfâie. Trebuie să deschizi manual toate fișierele în tab-uri ca să-i dai context, iar chat-ul lui integrat încă se simte greoi și rupt de editor.
Magia din Cursor: Context peste tot proiectul
Trecerea la Cursor a fost un șoc pentru mine. La un proiect cu 14k linii de cod în Next.js și Tailwind, am avut de mutat tot sistemul de autentificare de la NextAuth la Supabase Auth. Cu Copilot mi-ar fi luat lejer o zi jumătate doar să schimb tipurile, rutele de API și hook-urile de React.
Cu Cursor (folosind Claude 3.5 Sonnet sub capotă) am terminat totul în sub două ore. Secretul e că își indexează codebase-ul local și înțelege legăturile dintre module.
Dau @Codebase, îi zic ce vreau să fac în Composer (Cmd + I), iar el îmi generează un diff în paralel pe 4 fișiere. Eu doar dau review și accept modificările linie cu linie, exact ca la un PR.
Workflow-ul meu zilnic
Nu las AI-ul să scrie arhitectura de capul lui. Îl folosesc ca pe un junior foarte rapid care nu obosește niciodată. Iată pașii mei:
- Definesc regulile proiectului: Am pus în rădăcină un fișier
.cursorrulesunde am specificat clar stilul de cod și bibliotecile preferate. - Task-uri repetitive: Pentru interfețe TypeScript sau validări Zod din tabele de SQL, folosesc prompt-uri scurte de tipul
@schema.sql generează schema Zod. - Refactoring masiv: Deschid Composer, selectez fișierele relevante cu
@și îi cer explicit refactoring-ul dorit.
Trade-off-uri sincere: Unde te doare
Nu totul e lapte și miere. Cursor are două mari minusuri de care trebuie să știi înainte să-ți bagi cardul:
- Costul: Abonamentul de 20$ pe lună îți dă 500 de request-uri rapide cu Claude 3.5 Sonnet. La un workflow intens, eu le termin în 2-3 săptămâni. După aceea, treci pe request-uri slow sau plătești extra.
- Halucinații pe importuri: Uneori, dacă nu i-ai dat refresh la indexare, Cursor tinde să inventeze căi relative de import sau să folosească funcții deprecate din pachetele tale. Dacă nu ești atent, aplici un diff care-ți rupe build-ul.
Pentru mine, ecuația e simplă: economisesc cel puțin 5-6 ore pe săptămână la sarcini repetitive, iar asta acoperă de zece ori costul licenței.
Voi ce folosiți în workflow-ul zilnic? Ați rămas pe VS Code clasic cu Copilot sau ați migrat pe un IDE dedicat pentru AI?