# Exemplu .cursorrules minimalist la rădăcina proiectului
You are an expert senior frontend engineer working on a Next.js 14 App Router project.
Stack:
- React 18, Next.js, Tailwind CSS, TypeScript (strict mode)
- State management: Zustand
- Validation: Zod
Rules:
- Never use `any`. Define proper TypeScript interfaces.
- Prefer Server Components by default. Add 'use client' only when hooks are needed.
- Keep components under 120 lines. Split UI logic into custom hooks.Am folosit GitHub Copilot aproape 2 ani, încă din beta-ul închis. În noiembrie anul trecut am migrat complet pe Cursor pentru munca de zi cu zi. Vă zic direct: pentru mine a fost trecerea de la un simplu autocomplete avansat la un coleg de echipă care chiar înțelege structura proiectului.
Nu e vorba de magie, ci de cum este gestionat contextul.
Autocomplete per fișier vs Înțelegerea întregului repo
Copilot e decent când vrei să scrii o funcție utilitară sau să completezi un switch anost. Te uiți la ecran, apeși Tab, mergi mai departe. Problema apare când modifici un tip în TypeScript și trebuie să schimbi 6 fișiere: controller, service, DTO, teste și două componente de UI.
La un proiect recent cu 14 servicii micro-frontends, cu Copilot pierdeam cel puțin 20 de minute căutând manual fiecare referință. Cu Cursor, dau Cmd+I (Composer), pun @schema.prisma ca referință și îi cer să propage modificările în tot stack-ul. Îmi deschide fișierele, face diff-urile, iar eu doar dau review și accept. Timp salvat: de la 20 de minute la nici 3 minute pe task.
Workflow-ul meu de zi cu zi
Ca să scoți rezultate bune din Cursor, ai nevoie de trei obiceiuri simple:
- Fișierul
.cursorrulesla rădăcină: Aici îi dictezi stilul de cod, librăriile preferate și ce să NU facă niciodată (de exemplu: fărăanyîn TS, folosește Zod pentru validare, scrie teste cu Vitest). - Folosirea simbolului
@pentru context precis: Nu lăsa AI-ul să ghicească. Scrie@Docsdacă vrei o documentație externă nouă sau@src/authcând lucrezi pe logica de login. - Inline edit (
Cmd+K) pentru refactoring local: Selectezi 10 linii de cod vechi, apeși comanda și îi spui „sparge asta într-un custom hook”. Iese curat din prima încercare în 90% din cazuri.
Trade-off-uri sincere: ce pierzi și ce câștigi
Să nu cădem în capcana entuziasmului orb, că are și bube.
Cursor este un fork de VS Code. Asta înseamnă că dacă folosești IntelliJ sau WebStorm, trebuie să schimbi editorul complet ca să beneficiezi de Composer și indexarea avansată. Dacă lucrezi într-o companie cu politici stricte de securitate, s-ar putea să strâmbe din nas la trimiterea indexului de cod în cloud (deși au mod de confidențialitate cu zero retention).
Pe consum de resurse, pe un MacBook Pro M1 cu 16GB RAM, indexarea unui monorepo mare îl face uneori să gâfâie. Copilot e mult mai silențios și consumă mai puțin.
Pe scurt: Copilot rămâne excelent dacă vrei doar sugestii discrete în IDE-ul tău preferat fără bătăi de cap. Cursor câștigă detașat dacă vrei să scrii mai puțin boilerplate și să faci refactoring pe bucăți mari de cod.
Voi ați apucat să testați Cursor sau a rămas Copilot unealta de bază în echipă?