M-am întors la Neovim după doi ani de VS Code și nu a fost o decizie ușoară. Am vrut să văd dacă hype-ul actual cu Lua și Lazy.nvim chiar merită sau e doar elitism de Twitter. Spoiler: merită din plin, dar am plătit o taxă destul de mare în productivitate în primele săptămâni.
De ce am plecat din VS Code
VS Code a devenit incredibil de greoi în ultima vreme. Pe un proiect de Next.js la care lucrez, cu vreo 120k linii de cod, TypeScript server-ul începea să-mi agațe regulat. Consuma lejer 2.5 GB de RAM doar stând degeaba cu câteva tab-uri deschise.
Plus că m-am săturat de mouse. Când scrii cod opt ore pe zi, fiecare drum de la tastatură la mouse se simte ca o întrerupere a fluxului mental. Shortcut-urile din VS Code sunt bune, dar extensia de Vim de acolo are un lag sesizabil pe fișiere mari. Am vrut ceva nativ, instantaneu.
Trecerea la Neovim și ce am câștigat
Am configurat totul de la zero folosind Lazy.nvim ca manager de plugin-uri. Diferența de viteză este pur și simplu brutală. Neovim pornește în sub 50ms, iar consumul de RAM stă pe la 80MB cu aceleași LSP-uri pornite.
Navigarea prin fișiere folosind Telescope este la ani lumină de căutarea clasică din VS Code. Totul se întâmplă instantaneu, fără delay, fără loading spinners. Am simțit imediat cum degetele mele țin pasul cu gândurile, fără să mai aștept după editor.
Ce am pierdut în proces (Trade-off-ul sincer)
Să fim realiști, Neovim nu este doar lapte și miere. Am pierdut destule chestii confortabile și am avut momente în care am vrut să dau de perete cu laptopul.
În primul rând, rezolvarea conflictelor de Git. În VS Code, ai acea interfață vizuală superbă unde apeși pe un buton și alegi ce păstrezi. În Neovim, chiar și cu plugin-uri ca Gitsigns sau Neogit, procesul e mult mai anevoios și predispus la greșeli. De multe ori ajung să deschid un terminal separat sau chiar VS Code doar pentru un merge conflict masiv.
În al doilea rând, debugging-ul. Am încercat să configurez nvim-dap pentru Node.js și Docker. Am pierdut aproape 6 ore într-o sâmbătă doar ca să fac un amărât de breakpoint să funcționeze într-un container de backend. În VS Code asta mergea din prima, cu două click-uri în interfață.
Și mai e o problemă: boala configurării infinite. În loc să scriu cod pentru clienți, am prins duminici întregi în care am bibilit fișiere Lua doar ca să am un statusline care arată puțin mai minimalist. Este o capcană uriașă de productivitate.
Concluzia mea
Neovim câștigă detașat la editare pură, ergonomie și performanță brută. VS Code rămâne însă rege pentru debugging rapid, integrare out-of-the-box și task-uri administrative unde vrei doar să rezolvi problema și să pleci acasă.
Voi ce folosiți în daily drive? Ați încercat trecerea la terminal sau preferați confortul unui IDE complet?