-- Exemplu: System-Versioned Tables în MariaDB (fără triggere manuale)
CREATE TABLE preturi_produse (
id INT AUTO_INCREMENT PRIMARY KEY,
produs_id INT NOT NULL,
pret DECIMAL(10, 2) NOT NULL
) WITH SYSTEM VERSIONING;
-- Interogare istoric exact cum arăta tabela la o dată trecută
SELECT * FROM preturi_produse
FOR SYSTEM_TIME AS OF '2026-01-15 10:00:00'
WHERE produs_id = 42;Postgres a devenit alegerea „default” pe internet și uneori am impresia că lumea a uitat de MariaDB. Săptămâna trecută am lansat o aplicație nouă și, deși echipa voia Postgres din reflex, am mers pe MariaDB 11.4. Hai să vă spun de ce și când merită decizia asta în 2026.
Unde strălucește MariaDB 11 față de Postgres
În primul rând, consumul de resurse la rece. La un proiect recent cu vreo 8k useri activi pe zi, am pus aplicația pe un droplet ieftin cu 2GB RAM. MariaDB 11 stă liniștit în 180MB RAM după pornire și procesează interogări fără să gâfâie. Postgres, odată ce-i configurezi un shared_buffers decent și work_mem pentru conexiuni paralele, mănâncă peste 500MB instant.
A doua treabă e optimizatorul din MariaDB 11. Au refăcut masiv modul în care calculează costul interogărilor (Optimizer Cost Model). Până prin versiunea 10.5, MariaDB mai făcea alegeri ciudate la JOIN-uri complexe cu subinterogări. În seria 11, optimizatorul e mult mai deștept și n-a mai trebuit să pun hint-uri manuale de index ca pe vremuri.
Apoi e vorba de scalare orizontală simplă. Dacă ai nevoie de Multi-Primary (să poți scrie în două noduri simultan fără teama de conflicte urâte), Galera Cluster vine gata pregătit. La Postgres, ca să faci asta îți prinzi urechile cu extensii terțe sau soluții complexe de replicare.
Unde pierde teren și e mai bine să alegi Postgres
Să fim sinceri și cu minusurile, că nu există bază de date perfectă pentru orice scenario.
Dacă aplicația ta depinde greu de date de tip JSON, MariaDB 11 încă folosește LONGTEXT în spate cu validare, chiar dacă au adăugat aliasul JSON. Nu se compară cu JSONB din Postgres, care e format binar, indexabil parțial și infinit mai rapid pe căutări adânci în documente.
Al doilea minus e ecosistemul de extensii. Postgres are PostGIS pentru date spațiale (net superior) și pgvector pentru embeddings. În MariaDB au apărut funcții Vector în versiunile recente de 11.x, dar comunitatea și tool-urile din jurul ecosistemului Postgres sunt cu trei pași înainte.
Când alegi MariaDB în 2026?
Regula mea pe care am aplicat-o în ultimele proiecte e destul de simplă:
- Migrezi un stack bazat pe MySQL: Trecerea de la MySQL 8.0 la MariaDB 11 e aproape nedureroasă și câștigi performanță la scriere fără rescrieri de cod.
- Buget redus pe infrastructură: SaaS-uri mici, microservicii sau VPS-uri de 2-4GB unde fiecare megabait de RAM contează.
- Audit nativ și istoric de date: MariaDB are
SYSTEM VERSIONINGdirect din cutie, fără să scrii triggere complicate.
Postgres rămâne tanc pentru analytics complex, vectori AI și date nestructurate. Dar pentru restul de 70% din aplicațiile web obișnuite, MariaDB 11 e mai ușor de administrat și consumă considerabil mai puțin.
Voi ce mai folosiți la proiectele noi? Tot Postgres din reflex sau mai dați o șansă și familiei MariaDB?