import React, { memo, useCallback } from 'react';
import { Text, Pressable, StyleSheet } from 'react-native';
type ItemProps = {
id: string;
title: string;
onSelect: (id: string) => void;
};
export const ProductRow = memo(({ id, title, onSelect }: ItemProps) => {
const handlePress = useCallback(() => {
onSelect(id);
}, [id, onSelect]);
return (
<Pressable style={styles.container} onPress={handlePress}>
<Text style={styles.title}>{title}</Text>
</Pressable>
);
});
const styles = StyleSheet.create({
container: { height: 60, justifyContent: 'center', paddingHorizontal: 16 },
title: { fontSize: 16, fontWeight: '600' },
});Acum câteva luni am făcut un audit pe o aplicație de comenzi rapide cu vreo 12k utilizatori activi zilnic, unde scroll-ul pe lista de produse agăța groaznic pe Android. Tot ecranul era plin de useCallback și useMemo aruncate la întâmplare, puse din frică, nu pe bază de măsurători. Dacă vrei 60 FPS stabili, hai să lămurim exact ce previne re-randările și unde schimbi doar arhitectura componentei.
Iluzia useCallback și useMemo fără React.memo
Cea mai frecventă greșeală pe care o văd în code review: cineva pune useCallback pe o funcție de click pe care o pasează mai departe unui <Pressable> sau unui <Button>. Nu rezolvi absolut nimic. Componentele native sau cele standard din React Native nu sunt wrap-uite în React.memo, așa că se vor re-randa oricum când componenta părinte își schimbă starea.
useCallback merită salvat exclusiv în două situații: când funcția intră în array-ul de dependențe al unui useEffect, sau când o transmiți unui copil care este explicit memoizat cu React.memo și vrei să eviți spargerea referinței.
La fel stă treaba și cu useMemo. Dacă faci un simplu items.filter(...) pe 20 de elemente, overhead-ul hook-ului e adesea mai mare decât calculul brut. Păstrează-l pentru liste de peste 500 de rânduri, transformări de date grele sau calcule de geometrie.
FlatList vs FlashList: problema reciclării
FlatList-ul din core-ul React Native nu reciclează celulele native; pur și simplu le montează și le demontează din memorie pe măsură ce derulezi. La o listă lungă și un scroll rapid, JS thread-ul rămâne în urmă, iar utilizatorul vede spații albe derulând în gol. Pe proiectul menționat am coborât frame drops de la 22 fps la un solid 58-60 fps doar înlocuind FlatList cu @shopify/flash-list.
FlashList funcționează pe principiul reciclării vederilor native (cum face RecyclerView pe Android). Nu mai alocă memorie nouă, doar schimbă datele din componentele deja montate.
Trade-off-ul? FlashList te obligă să declari un estimatedItemSize cât mai apropiat de realitate. Dacă ai celule cu înălțimi complet imprevizibile sau dacă faci modificări masive de layout intern la fiecare reciclare, o să vezi mici salturi vizuale enervante (glitches) pe scroll rapid. Pentru layout-uri variabile și haotice, s-ar putea să muncești mai mult la stabilizarea componentelor decât dacă rămâneai pe un FlatList bine optimizat cu windowSize mic.
Cum legi corect memoizarea cu FlashList
Pentru ca reciclarea din FlashList să fie eficientă, componenta de rând trebuie să fie memoizată strict. Dacă pasezi obiecte inline în props la fiecare randare a părintelui (cum ar fi un stil generic { marginTop: 10 }), anulezi tot efortul motorului de randare.
Regula e simplă: id-uri primitive la callback-uri, stiluri scoase în StyleSheet.create și referințe stabile către funcțiile din părinte.
Voi ce profilare folosiți când aveți jank în aplicație: Flipper, noul React DevTools Profiler sau mergeți pe simțul degetului pe un device low-end?