Am pornit proiectul ăsta acum un an, mai mult din frustrare personală cu soluțiile de facturare existente care mi se păreau prea greoaie pentru cineva care emite trei facturi pe lună. Acum am ajuns la 89 de utilizatori plătitori și m-am gândit să dau din casă despre cum arată infrastructura și ce cheltuieli am, mai ales că mulți developeri tind să complice inutil lucrurile la început.
Stack-ul tehnic și de ce l-am ales
N-am vrut să reinventez roata. Am mers pe Next.js (App Router) găzduit pe Vercel pentru că viteza de livrare a fost prioritatea numărul unu. Pentru baza de date și autentificare am ales Supabase. Am economisit probabil 30% din timpul de dezvoltare folosind direct row-level security (RLS) în loc să scriu un backend separat cu sute de rute de API.
Trade-off-ul e că Supabase e super până când ai nevoie de query-uri foarte complexe sau raportări agregate pe volume mari de date. Atunci începi să simți că SQL-ul scris direct în browser (via client) devine greu de întreținut. Totuși, pentru un tool de facturare unde majoritatea operațiunilor sunt CRUD simplu, a fost decizia corectă.
Generarea PDF-urilor e o altă poveste. Am încercat inițial librării de JS care rulează în browser, dar arătau oribil și aveau probleme cu diacriticele. Am sfârșit prin a face un microserviciu mic în Node.js care rulează Puppeteer. Primește un JSON, randează un template de HTML și scuipă un PDF curat. E un pic mai lent, cam 1.5 secunde per factură, dar rezultatul e impecabil.
Cât mă costă „jucăria” în fiecare lună
Lumea crede că un SaaS costă enorm să-l ții în viață, dar realitatea e că, dacă ești atent, poți să fii profitabil rapid. Iată cifrele mele brute:
- Vercel (Pro Plan): $20/lună. Aș fi putut rămâne pe free, dar am depășit limita de build time din cauza unor teste end-to-end pe care le rulez la fiecare push.
- Supabase (Pro Tier): $25/lună. Am trecut la plata asta în secunda în care am avut primii 10 useri. Backup-urile zilnice și suportul pentru puncte de restaurare (PITR) sunt obligatorii când umbli cu datele financiare ale oamenilor.
- Resend (Email): $0. Încă mă încadrez în tier-ul gratuit (sub 3.000 de mailuri pe lună), unde trimit doar facturile și link-urile de login.
- Domeniu: ~$1/lună (plătit anual).
- Total: ~$46 pe lună.
La 89 de abonați care plătesc în medie 25 RON pe lună, rămân cu un profit decent după ce scad taxele și costurile de procesare de la Stripe (care îmi mai mănâncă vreo 4-5% din încasări).
Coșmarul numit e-Factura
Aici am pierdut cel mai mult timp. Dacă vrei să faci un SaaS de facturare în România azi, integrarea cu ANAF e „make or break”. Am consumat vreo două săptămâni doar încercând să înțeleg documentația lor și cum funcționează semnătura digitală prin OAuth2-ul lor dubios.
Am pățit de multe ori ca API-ul lor să pice sau să returneze erori 500 fără niciun mesaj de eroare util. Soluția mea a fost să implementez o coadă de procesare (queue) cu retry logic agresiv. Dacă ANAF-ul e jos, sistemul meu reîncearcă automat la 15 minute, o oră, trei ore, până când factura ajunge în SPV. Fără mecanismul ăsta, aș fi fost îngropat în tichete de suport.
În concluzie, un SaaS mic nu are nevoie de Kubernetes sau arhitecturi complexe de microservicii. Are nevoie de stabilitate și de un flow care să nu-l enerveze pe utilizator.
Voi ce tool-uri folosiți pentru proiectele voastre secundare care au început să producă bani?