import { headers } from "next/headers";
import { NextResponse } from "next/server";
import Stripe from "stripe";
const stripe = new Stripe(process.env.STRIPE_SECRET_KEY!);
export async function POST(req: Request) {
const body = await req.text();
const signature = (await headers()).get("stripe-signature");
if (!signature) {
return new NextResponse("Lipsește semnătura", { status: 400 });
}
try {
const event = stripe.webhooks.constructEvent(
body,
signature,
process.env.STRIPE_WEBHOOK_SECRET!
);
if (event.type === "payment_intent.succeeded") {
// Procesare plată
}
return NextResponse.json({ received: true });
} catch (err) {
return new NextResponse("Eroare verificare webhook", { status: 400 });
}
}De când Vercel a stabilizat Server Actions, am văzut o grămadă de colegi rescriind fiecare endpoint doar ca să scape de vechile API routes. Am căzut și eu în capcana asta pe un SaaS de gestiune cu vreo 14.000 de utilizatori activi lunar, până când am bușit verificarea unor plăți și am umplut logurile de timeout-uri.
Server Actions nu sunt un înlocuitor 1:1 pentru Route Handlers (app/api/.../route.ts). Sunt două unelte gândite pentru probleme complet diferite, iar granița dintre ele e de fapt destul de simplă.
Formular clasic de mutație: Server Actions fără ezitare
Dacă ai un formular de editat profilul, schimbat o parolă sau adăugat un comentariu, Server Actions sunt impecabile. Scapi de boilerplates penibile: nu mai definești un URL /api/user/update, nu mai faci fetch manual cu JSON.stringify pe client și nu te mai chinui cu stări de loading sincronizate prin cinci hook-uri.
Faci bind pe formular direct în server component sau folosești useActionState dacă ai nevoie de validare vizuală. Server Action-ul rulează direct pe server, apelează baza de date, dă revalidatePath('/dashboard') și clientul își ia noul HTML deja hidratat. Pentru operațiuni strâns legate de interfața ta React, e cea mai curată soluție apărută în ultimii ani.
Upload de fișiere: zona gri unde încep problemele
Aici multă lume se arde. Da, poți primi un FormData cu fișier într-un Server Action. Merge la un avatar de 200KB. Dar la fișiere mai mari apar bubele reale.
În primul rând, Server Actions au o limită implicită de dimensiune pe body (1MB în Next.js, configurabilă prin serverActions.bodySizeLimit). Dacă o mărești la 50MB și urci un PDF mare printr-un Server Action găzduit pe Vercel sau pe AWS Lambda, plătești timp de execuție serverless scump doar ca serverul tău să facă proxy de bytes între user și storage.
Soluția corectă pe care am aplicat-o după ce ne-au explodat costurile: Route Handler separat care doar generează un presigned URL de S3 sau Cloudflare R2. Clientul trimite fișierul direct în bucket via PUT, iar la final un Server Action doar salvează cheia fișierului în baza de date. E mult mai ieftin și scapi de timeout-uri.
Webhooks și consumatori externi: doar Route Handlers
Server Actions nu sunt endpoint-uri REST publice. Nu poți da un URL de Server Action către Stripe, GitHub sau Twilio ca să primești un eveniment de plată. Server Actions răspund într-un format intern specific React Server Components (RSC payload), nu JSON simplu, și răspund doar la request-uri POST cu headere speciale.
Când Stripe îți trimite checkout.session.completed, ai nevoie de:
- Acces la corpul brut al cererii (
request.text()sau buffer) pentru verificarea semnăturii criptografice. - Răspuns curat cu status HTTP
200 OKfără wrapper de React. - Rate limiting și middleware standard pe un path URL fix.
Aici Route Handlers sunt singura opțiune viabilă. Nu încerca artificii ciudate; webhook-urile aparțin exclusiv de app/api/.../route.ts.
Regula mea de bază e simplă: acțiunea e declanșată direct dintr-o componentă UI ca să modifice date în aplicație? Server Action. Acțiunea e apelată de un sistem extern, de un cron-job sau returnează fișiere/JSON generic către terți? Route Handler. Voi câte API routes ați mai păstrat în proiectele recente?