Plăteam vreo 45 de euro pe lună la Hetzner și DigitalOcean doar pentru baze de date de test, un staging pentru clienți și mici servicii personale. M-am săturat să dau banii ăștia pe instanțe uitate pornite, așa că acum opt luni am trecut totul pe un Mini PC aruncat într-un colț de birou. Dacă cochetezi cu ideea unui homelab dar nu vrei un rack zgomotos de servere în sufragerie, setup-ul ăsta s-ar putea să fie fix ce cauți.
Hardware-ul și costul de pornire
N-am vrut un Raspberry Pi. La prețurile actuale, când adaugi carcasă, alimentator serios și un SSD pe NVMe, ajungi la sume absurde pentru o performanță modestă pe ARM.
Am mers pe un Lenovo ThinkCentre M720q Tiny, luat refurbished de pe net cu 1.150 de lei:
- Procesor: Intel i5-8400T (6 nuclee, 35W TDP)
- RAM: 32 GB DDR4 (am mai adăugat eu o plăcuță de 16 GB luată de pe OLX cu 120 lei)
- Stocare: SSD NVMe 1 TB pentru OS și containere, plus un SSD SATA de 2 TB pe care îl aveam deja printr-un sertar pentru backup-uri locale
Consumul la priză l-am măsurat cu o priză inteligentă: stă în 11-14W în idle și urcă pe la 38W când compilez vreun container mai serios. La tariful actual de energie, mă costă undeva între 12 și 18 lei pe lună. Investiția hardware s-a amortizat în mai puțin de cinci luni comparativ cu VPS-urile.
Stack-ul software: Simplitate extremă
Am încercat Proxmox la început. E excelent dacă vrei să experimentezi cu zeci de VM-uri, dar pentru mine a fost doar un strat inutil de complexitate care consuma resurse. Am șters tot și am pus un Ubuntu Server 24.04 curat.
Peste el am doar Docker și Docker Compose. Fiecare serviciu are propriul director cu fișierul compose.yaml și un fișier .env. Fără Kubernetes, fără cluster K3s, fără abstractizări de dragul CV-ului.
Rețeaua este componenta care schimbă totul: folosesc Tailscale. Nu am niciun port deschis în routerul de la RDS, nu mă chinui cu DDNS și nu-mi pasă dacă am IP dinamic sau CGNAT. Mini PC-ul e un nod în rețeaua mea privată Tailscale, iar pe telefon și laptop am clientul pornit non-stop. Pot accesa instanțele locale de oriunde din lume ca și cum aș fi conectat la Wi-Fi-ul de acasă.
Ce rulează efectiv pe mașină
În clipa asta am vreo 14 containere active fără ca procesorul să transpire:
- Vaultwarden: managerul meu de parole (clone-ul Bitwarden scris în Rust), sincronizat impecabil pe toate device-urile.
- Uptime Kuma: monitorizează 18 site-uri de producție ale clienților și îmi trimite alerte pe Telegram dacă pică ceva.
- AdGuard Home: DNS sinkhole pentru toată casa; blochează reclamele și telemetria la nivel de rețea.
- Mediasoup + Node.js staging: un mediu de test pentru un proiect de WebRTC la care lucrez, unde am nevoie de mult RAM pentru teste de încărcare.
- PostgreSQL și Redis: instanțe dedicate pentru dezvoltare locală, ca să nu-mi omor bateria laptopului când lucrez din deplasare.
- Dozzle: o interfață web minusculă ca să citesc logurile containerelor direct de pe telefon când sunt la o cafea.
Compromisuri sincere
Merge brici pentru dezvoltare, staging și unelte personale. În schimb, nu este producție. Dacă pică netul de cartier sau se oprește curentul (chiar dacă am un UPS mic care ține mini PC-ul vreo 40 de minute), serviciile mele sunt offline.
Al doilea trade-off este backup-ul. La AWS apeși un buton și ai snapshots automate. Aici, responsabilitatea e exclusiv a ta. Eu am rezolvat cu un script simplu de Restic care criptează datele și le aruncă noaptea într-un bucket de Backblaze B2, dar a trebuit să-l scriu, să-l testez și să-i verific alertele.
Voi aveți un homelab acasă sau preferați să plătiți câteva zeci de euro la cloud provideri doar ca să nu aveți încă o mașină fizică de gestionat?