interface ServerTableProps {
data: Transaction[]
pageCount: number
page: number
pageSize: number
}
export function TransactionsTable({ data, pageCount, page, pageSize }: ServerTableProps) {
const router = useRouter()
const pathname = usePathname()
const searchParams = useSearchParams()
const [isPending, startTransition] = useTransition()
const updatePage = (newPage: number) => {
const params = new URLSearchParams(searchParams)
params.set('page', newPage.toString())
startTransition(() => {
router.replace(`${pathname}?${params.toString()}`, { scroll: false })
})
}
const table = useReactTable({
data,
columns,
pageCount,
manualPagination: true,
state: {
pagination: { pageIndex: page - 1, pageSize },
},
onPaginationChange: (updater) => {
const next = typeof updater === 'function'
? updater({ pageIndex: page - 1, pageSize })
: updater
updatePage(next.pageIndex + 1)
},
getCoreRowModel: getCoreRowModel(),
})
return (
<div className={isPending ? 'opacity-50 transition-opacity' : ''}>
<Table>...</Table>
</div>
)
}Exemplul clasic de DataTable din documentația shadcn/ui e gândit pentru 50, poate 100 de rânduri livrate deodată în client. Dacă încerci să-l folosești așa într-o aplicație reală, la prima tabelă cu 40.000 de înregistrări clientul tău o să sune revoltat că i-a înghețat tab-ul de Chrome.
Am pățit-o la un CRM cu vreo 85k facturi: filtrarea dura 3 secunde, iar DOM-ul suferea teribil. Soluția sănătoasă în Next.js App Router e să împingi sortarea, filtrarea și paginarea direct în URL searchParams și să lași baza de date să facă ce știe mai bine.
De ce URL state și nu simple React states?
Când muți starea tabelei pe server, ai două variante: fie tragi datele printr-un endpoint cu React Query / SWR și ții paginația într-un useState, fie o legi direct de URL searchParams. Eu merg aproape exclusiv pe a doua variantă.
Câștigi trei lucruri enorme pe gratis: utilizatorul poate da share la link exact cu filtrele active, back button-ul din browser funcționează natural, iar datele pot fi fetch-uite direct în Server Component fără să mai treci printr-un round-trip de API routes suplimentare.
Trade-off-ul sincer? Dacă ai filtre complexe cu input-uri text, ești obligat să adaugi debounce pe URL updates, altfel declanșezi 15 navigări la fiecare cuvânt tastat. În plus, router.push adaugă o mică latență pe re-render dacă nu împachetezi navigarea într-un useTransition ca să afișezi un pending state curat.
Sincronizarea dintre TanStack Table și searchParams
Secretul e să decuplezi TanStack Table de logica internă de paginare. Îi spui tabelei manualPagination: true, manualSorting: true și manualFiltering: true, apoi îi pasezi pageCount calculat pe server (de exemplu Math.ceil(totalCount / pageSize)).
În componenta de client, când userul dă click pe „Next” sau schimbă un filtru, nu lași tabela să modifice array-ul local de date. Interceptezi acțiunea și actualizezi URL-ul. Next.js va rula din nou Server Component-ul părinte, va face query-ul SQL cu LIMIT și OFFSET (sau keyset cursor, preferabil pe tabele imense), iar componenta de tabelă va primi datele proaspete ca props.
Atenție la layout shifts și pending states
Cea mai mare greșeală pe care o văd la implementările astea e lipsa unui skeleton consistent. Când userul trece de la pagina 1 la pagina 2, dacă tabela dispare complet și apare un spinner centrat, tot UI-ul sare în sus și în jos 400 de pixeli.
Folosește useTransition din React când faci push în URL. În timp ce isPending este true, poți să lași tabela veche pe ecran dar să-i aplici un opacity-50 pointer-events-none. Experiența percepută este instantă, similară cu ce fac cei de la Linear sau GitHub.
Pentru tabele interne mici, varianta client-side din shadcn e impecabilă și economisești timp la livrare. Dar la orice depășește câteva sute de rânduri, trecerea pe server-side direct prin URL este singura variantă care scalează fără dureri de cap.
Voi cum gestionați searchParams-urile pe tabele complexe: mergeți pe un helper custom cu useSearchParams sau folosiți librării dedicate ca nuqs?