-- 1. Index unic activ (ignora soft-deleted records)
CREATE UNIQUE INDEX idx_users_active_email
ON users (email)
WHERE deleted_at IS NULL;
-- 2. Procedura de anonimizare (pastreaza ID-ul, distruge PII)
CREATE OR REPLACE PROCEDURE purge_user_gdpr(target_user_id INT)
LANGUAGE plpgsql AS $$
BEGIN
UPDATE users
SET
email = 'purged_' || target_user_id || '@deleted.local',
first_name = 'Anonim',
last_name = 'Utilizator',
phone = NULL,
deleted_at = COALESCE(deleted_at, NOW())
WHERE id = target_user_id;
-- Curata tabelele satelit care contin PII si nu au valoare legala/fiscala
DELETE FROM user_devices WHERE user_id = target_user_id;
DELETE FROM user_locations WHERE user_id = target_user_id;
END;
$$;Toți începem cu un simplu deleted_at TIMESTAMP NULL în baza de date și credem că am scăpat ieftin. Realitatea te lovește când un client cere „Right to be Forgotten” sub GDPR, iar tu ai date personale stocate pe vecie într-un tabel de utilizatori. Am pățit-o acum vreo 4 ani la un SaaS B2B cu vreo 45k de utilizatori activi, când DPO-ul unui client mare ne-a cerut dovada că am șters complet adresa și istoricul unui fost angajat.
Nu aveam cum să dăm DELETE FROM users WHERE id = 123 fără să rupem integritatea la 10.000 de comenzi și facturi vechi.
Capcana clasică cu is_deleted și indecșii unici
Dacă adaugi un flag boolean sau un timestamp de ștergere, primul zid de care te lovești este constrângerea de unicitate pe coloane precum email sau slug. Userul ion@exemplu.ro își închide contul, îi setezi deleted_at = NOW(), dar peste trei luni vrea să revină cu același email. Ce faci? Dacă ai UNIQUE(email), baza crapă la INSERT.
Soluția leneșă la care am văzut mulți juniori recurgând e să scoată constrângerea din SQL și să o valideze doar din cod: if (!findUser(email)) .... Mare greșeală. La primul vârf de trafic cu request-uri paralele o să ai duplicate în producție.
În Postgres, rezolvarea curată e un index parțial. Asiguri unicitatea strict pe rândurile active. Merge brici și salvează zeci de dureri de cap, dar tot nu rezolvă problema legală a datelor păstrate aiurea.
GDPR nu înseamnă să ascunzi datele sub preș
Când cineva invocă Articolul 17 din GDPR (dreptul la ștergerea datelor), un simplu filtru WHERE deleted_at IS NULL în ORM nu te califică legal. Datele încă există fizic pe disc, sunt vizibile în dump-uri de baze de date, pot ajunge în mediile de staging și pot fi citite de oricine are acces la SELECT *.
Pe de altă parte, dacă faci hard delete la tot, ai altă problemă: codul fiscal te obligă adesea să păstrezi evidențele tranzacțiilor financiare între 5 și 10 ani. Nu poți șterge factura doar pentru că utilizatorul nu mai vrea să audă de tine.
Soluția pe care am mers: Anonimizare și morminte (Tombstones)
După ce ne-am fript, am separat clar conceptul de „ștergere din aplicație” de cel de „cerere GDPR”. Schema noastră funcționează pe trei reguli simple:
- Separă PII (Personally Identifiable Information) de logica de business. Tabelele de tranzacții leagă doar un
user_id, niciodată nu ținem numele sau adresa scrise direct ca string în tabela de comenzi decât dacă e vorba de o arhivă imutabilă de facturare. - Dezactivare temporară: Când userul apasă „Șterge contul” din interfață, facem soft delete standard. Contul devine inactiv, dăm logout pe toate sesiunile și îi oferim 30 de zile perioadă de grație în caz că s-a răzgândit sau a fost victima unui cont compromis.
- Anonimizare ireversibilă la cerere GDPR: Dacă termenul trece sau avem o solicitare formală de ștergere, un job rescrie datele personale din tabela
users. Păstrăm rândul cu acelașiidca să nu rupem foreign key-urile din tabelele de rapoarte, dar suprascriem ireversibil email-ul, numele și telefoanele.
Trade-off-ul e evident: schema e mai complicată de întreținut. Trebuie să fii atent la orice tabel secundar (log-uri de audit, adrese de livrare, tabele intermediare de plăți) unde ai fi putut scăpa date personale. Dacă uiți o coloană de IP-uri într-un log vechi, ești tot în culpă.
Voi ce strategie folosiți la proiectele voastre? Mergeți pe anonimizare controlată sau deconectați cheile străine cu ON DELETE SET NULL ca să puteți da purge total pe rând?