export async function getProducts() {
const response = await fetch('https://backend.magazin.ro/graphql', {
method: 'POST',
headers: { 'Content-Type': 'application/json' },
body: JSON.stringify({
query: `
query GetProducts {
products(first: 10) {
nodes {
id
name
slug
... on SimpleProduct {
price
}
}
}
}
`,
}),
});
const { data } = await response.json();
return data.products.nodes;
}Am trecut acum un an un magazin WooCommerce destul de măricel pe un setup headless cu Next.js. Dacă ești atras de mirajul "vitezei absolute" promise de React, oprește-te puțin și citește asta înainte să ștergi tema de PHP. Headless nu e un glonț de argint, iar de multe ori e doar o metodă sigură de a-ți tripla orele de mentenanță.
Cazul concret: De la blocaj la 150ms TTFB
Am avut un client cu un magazin de fashion pe WooCommerce. Aveau în jur de 80.000 de vizitatori unici pe lună și vreo 4.000 de produse active. Pe un VPS clasic, administrat binișor, baza de date începuse să gâfâie la campaniile mari de marketing. TTFB-ul (Time to First Byte) trecuse de 1.2 secunde când trimiteau un newsletter, iar serverul pur și simplu murea când aveau 300 de useri simultan în checkout.
Am luat decizia să decuplăm frontend-ul. Am lăsat WordPress doar ca backend admin (pe un subdomeniu securizat) și am reconstruit magazinul în Next.js, rulat pe Vercel. Rezultatul? TTFB-ul a scăzut la 150ms global, paginile se încarcă instant datorită SSG (Static Site Generation) și ISR (Incremental Static Regeneration), iar costurile cu infrastructura au scăzut cu aproape 40%, pentru că serverul de PHP nu mai randează HTML pentru fiecare vizitator.
Compromisul dureros: Ce pierzi când renunți la PHP
Sună excelent, nu? Dar acum vine partea mai puțin cosmetizată. În momentul în care ai tăiat legătura directă dintre WooCommerce și frontend, ai pierdut 95% din ecosistemul de plugin-uri WordPress.
Vrei un plugin de cupoane speciale? Trebuie să-i scrii tu integrarea API în Next.js. Vrei gateway-ul românesc de plată (gen Netopia sau PayU) care vine cu plugin oficial de WP? Va trebui să folosești API-ul lor direct în Next.js și să gestionezi webhook-urile manual de pe backend-ul de WordPress. Yoast SEO? Ai nevoie de GraphQL ca să tragi metadatele și să le injectezi în componentele Next.js.
Practic, timpul de dezvoltare se triplează. Ceea ce în PHP făceai în trei click-uri, în Headless Next.js îți ia două zile de scris cod, testat și deploy.
Unde e breakpoint-ul real de trafic?
După ce am tras linie, mi-am dat seama că există o graniță destul de clară unde merită să faci pasul:
- Sub 30.000 de vizite pe lună: Rămâi pe PHP. Pune o temă curată, configurează Litespeed Cache pe un server bun de la LiteSpeed și ai rezolvat problema. Nu merită efortul de dezvoltare headless.
- Peste 100.000 de vizite pe lună: Headless începe să devină o opțiune reală. La volumul ăsta, performanța frontend-ului se traduce direct în conversii mai mari, iar economia de resurse pe server compensează costul de development.
Dacă ai buget de dev și vrei o experiență de utilizare incredibilă, Next.js e rege. Dacă vrei doar să vinzi niște produse fără bătăi de cap tehnice, PHP-ul clasic încă își scoate banii cu vârf și îndesat.
Voi ați încercat să treceți vreun WooCommerce pe headless? Cât de mult v-ați chinuit cu integrarea plăților?